RUSALIILE - MOMENTUL NAŞTERII BISERICII CREŞTINE

În Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la început, o sărbătoare agricolă de bucurie, în care se oferea pârgă din roadele pământului (Ieş. 23, 16; Num. 28, 26; Ieş. 23, 16), numită și „Sărbătoarea săptămânilor” (Ieş. 34, 22; Lev.23, 15). Mai târziu, ajunge o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile ( ziua Cincizecimii de care se vorbeşte în Fapte 2,1) de la ieşirea din robia egipteană (Ieş. 19, 1-16).

Și Rusaliile creștine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului și iubirii, prin pogorârea Sfântului Duh.

Rusaliile reprezintă și consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos însă Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte, cu darurile sale: “Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, Blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege.”(Gal. 5,22 - 23).

Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt și o sărbătoare de mulțumire pentru harul Mirului.

Semnificația Rusaliilor creștine mai poate cuprinde următoarele aspecte:

·        revărsarea eshatologică a Duhului Sfânt (cf. Ioil 3, 1-5, citat de Petru în cuvântarea sa din Fapte 2, capitol în care se mai cuprinde momentul şi efectele pogorârii Sfântului Duh, uimirea celor de faţă şi la final botezul celor aproximativ trei mii de suflete care “stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuni”);

·        încununarea Paștelui lui Hristos, prin revărsarea Duhului asupra apostolilor;

·        adunarea comunității mesianice, potrivit profețiilor;

·        deschiderea Bisericii către toate popoarele;

·        începutul misiunii apostolilor.

Rusaliile îşi au importanţa lor biblică şi astăzi constituie o recapitulare a evenimentelor petrecute la acel moment şi care nu poate decât sa ne facă bine, atât credinţei, cât şi practicii noastre creştine.

Rusaliile au marcat abilitatea de a scoate Evanghelia din graniţele strâmte ale iudaismului, pentru a o răspândi la toate neamurile de pe faţa pământului. Abilitatea de a vorbi in limbi noi a marcat cu “foc şi cu suflare de vânt” că se intră într-o dimensiune nouă a existenţei umane, acea a mântuirii duse până la marginile pământului.

Cum ar trebui sa prăznuim amintirea unei astfel de zile?

În nici un caz cu o naivă aşteptare a unei repetări a ei in fiecare an calendaristic. Rusaliile au fost o “poartă” prin care s-a trecut acum două mii de ani, nu o destinaţie la care trebuie să ne tot întoarcem. Biserica nu trăieşte privind înapoi, ci aruncându-se spre ceea ce este înainte, în ducerea la bun sfârşit a planului divin.

De Rusalii aniversăm bunătatea lui Dumnezeu venită peste noi: “Căci vouă este dată făgăduinţa şi copiilor voştri şi tuturor celor de departe, pe oricâţi îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.” (Fapte 2:39).

De Rusalii aniversăm importanţa venirii Duhului Sfânt pentru formarea Bisericii, pentru naşterea noastră din nou si pentru împuternicirea noastră sa vestim Evanghelia. 

Odată cu Rusaliile am intrat in epoca puterii venite de sus „Ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în Samaria şi până la marginea pământului.”(Fapte 1:8).

Rusaliile ne aduc aminte că, în afara Duhului Sfânt, nu există în noi nici un fel de resurse suficiente pentru împlinirea misiunii noastre creştine.

Ce-am putea face in mod special de Rusalii? 

De Rusalii ar trebui să proclamăm sau să vorbim, prin cuvânt şi prin faptă, despre Dumnezeu (unic în fiinţă dar întreit în persoană) şi Evanghelia Sa, măcar la o singură persoană  care nu ştie sau nu a auzit sau nu a înţeles mesajul divin.

Acesta ar fi un indiciu că noi am înţeles adevărata semnificaţie a evenimentului.

Altfel, sărbătoarea va fi o simplă “comemorare”, rece si sterilă.

Un gând la vreme de Rusalii: " Să vedem flăcările iadului dedesubtul nostru şi să simţim limbile de foc ale Rusaliilor deasupra noastră!"